O zi din viața blugilor tăi fast fashion

ora 8:00 într-o zi de joi din luna decembrie – India – începutul producției pantalonilor din denim

Puțin obosită după o noapte de somn agitat, capsula de bumbac se trezește pentru a-și începe ziua. A fost nevoie de până la 20.000 de litri de apă1 (echivalentul de apă necesară pentru a spăla blugii de 400 de ori), de numeroase pesticide și de șase până la opt luni pentru a obține un kilogram de fibră ce poate fi utilizată. Cu toate acestea, bumbacul mai are de parcurs o lungă călătorie în lumea producției până să ia forma unei perechi de blugi fast fashion la modă. „Trebuie să fac ceva cu părul ăsta”, se gândește bumbacul încercând să smulgă câteva din semințele rămase nematurate care îi strică coafura.

ora 9:00 într-o zi de marți din luna decembrie – Pakistan – din bumbac se face ață

Admirând vastele întinderi pe care mai demult le considera acasă – o parte din cele 35 de milioane de hectare folosite pentru producția de bumbac în întreaga lume – bumbacul este transportat peste graniță. Aici, o combinație de mașini imense, lucrători în filatură plătiți foarte prost și niște substanțe chimice dubioase2 îl ajută să devină mai curat și îl transformă în ață. „Am slăbit”, zâmbește bumbacul admirându-și noua siluetă de invidiat.

ora 10:00 într-o zi de vineri din ianuarie – Pakistan – din ață se face țesătură

O scufundare într-o baie toxică nu e chiar lucrul pe care și l-ar fi dorit în dimineața respectivă ața de bumbac. „Tratamentele astea new-age de detoxifiere nu sunt chiar așa bune cum se spune”, zice bumbacul puțin iritat.  După o clipă trebuie să recunoască însă că noua nuanță indigo e absolut fantastică. Sigur, agentul chimic cu care s-a fixat vopseaua indigo în fibra de bumbac va fi deversat în rețeaua hidrografică2, dar frumusețea costă, nu-i așa? Fără să aibă timp să se gândească prea mult la alternative slow fashion, bumbacul este țesut, urcat într-un camion și transportat la Xintang – orașul din China cunoscut drept „capitala blugilor”.

ora 12:00 într-o zi de luni din ianuarie – China – cum se fac blugii

„Am ajuns!”, se bucură bumbacul, apoi tușește. A crezut mereu că succesul ar trebui să miroasă ceva mai bine decât atât. „Ce bine că nu am plămâni”, se gândește, pregătindu-se de transformarea finală într-o piesă esențială fast fashion din garderoba cuiva. Lucrătorii care îi transformă visul în realitate nu par deloc la fel de entuziasmați de orele nesfârșite pe care le vor lucra pentru aceasta. Însă lucrează cu mare atenție și în scurt timp țesătura din bumbac devine o pereche elegantă de blugi fast fashion.

ora 13:00 într-o zi de vineri din ianuarie – Germania

Blugii călătoresc cu două camioane, un vapor și un avion până la sfârșitul legendarei lor epopei. După 14.000 kilometri3 – care reprezintă media pentru o pereche de blugi fast fashion – spre marea sa bucurie, perechea de blugi se află acum pe rafturile unui mare magazin european. În fiecare an se vând nu mai puțin de 1 miliard 250 de milioane de perechi de blugi în întreaga lume4 iar blugii noștri sunt foarte fericiți să facă parte dintr-o mulțime atât de selectă. „Mama ar fi mândră de mine”, spun blugii strălucind de bucurie când o femeie cochetă cu miros de citrice îi ia de pe raft.

Epilog

Viața de după magazin e destul de bună, dar blugii fast fashion se trezesc deseori analizându-și cusăturile. Știu că, în medie, un articol vestimentar e aruncat după doar 3 ani și 4 luni5. Caută fervent pe Google: „Cum să-ți menții tinerețea” și „5 moduri în care să o faci să nu-și piardă interesul pentru tine”. Află care este impactul fast fashion și își fac mustrări de conștiință, până când descoperă slow fashion și realizează că nu e niciodată prea târziu să faci o schimbare care contează. Perechea noastră de blugi a învățat că dacă speli blugii cu produsul corespunzător și dacă repari micile imperfecțiuni, nu doar vei prelungi viața îndrăgitului articol vestimentar, ci vei avea grijă și de mediu, evitând să cumperi prea repede o pereche nouă. „Ai auzit de Kintsugi?,” își întreabă blugii eleganta proprietară, știind că niciodată nu e prea târziu pentru #Rethinkfashion.

Image credits
Header image: Getty Images
Image of cotton field: Shutterstock
Image of inside the factory: Getty Images
Image of cotton yarn spinner: Shutterstock
Image of factory workers making denim: Getty Images
Image of retail shop: Stocksy

Surse:

  1. World Water Day: the cost of cotton in water-challenged India
    (Ziua Internațională a Apei: costul bumbacului în India, țara în care apa e o provocare)
  2. The Environmental and Human Cost of Making a Pair of Jeans
    (Costurile cu mâna de lucru și de mediu implicate în producția unei perechi de blugi)
    The logical Indian
  3. Cifrele au fost derivate din mai multe surse, inclusiv:
    The Supply chain for jeans: assessing transport and energy consumption
    (Lanțul de aprovizionare pentru blugi: evaluarea transportului și consumului de energie)
    (Michael Browne, Julian Allen, Transport Studies Group (Grupul de studii de transport), Universitatea Westminster, Londra, UK)
    Energy Consumption in the UK Jeans Supply Chain (Consumul de energie în lanțul de aprovizionare cu blugi în UK) (Transport Studies Group (Grupul de studii de transport), Universitatea Westminster))
  4. Denim Jeans Industry Market Analysis
    (Analiza de piață a industriei blugilor din denim)
  5. Valuing Our Clothes: the cost of UK fashion
    (Să ne evaluăm hainele: costul modei în UK)

 

Vrei să știi poziția Perwoll privind sustenabilitatea? Află mai multe aici.

Articole Asemanatoare

  • Blackyoto: Cel mai negru negru

    Ce au în comun vopseaua cea mai neagră din lume și moda echitabilă?

  • Blugi modificați prin tehnica DIY Kintsugi

    Cum restaurezi blugii rupți folosind o veche filosofie japoneză.

  • Evoluția modei vintage

    Trei articole care s-au reinventat de mai multe ori decât Madonna.