Când vorbim de mișcarea slow fashion, deseori ne blocăm în discuții despre ce anume pot face jucătorii mari din industria modei sau chiar consumatorii finali pentru a crea o industrie a modei mai echitabilă și mai sustenabilă. Dar dacă am înțeles totul pe dos? Dacă cei mai aprigi ecologiști din lumea modei își pierd privirea de ansamblu asupra sustenabilității din cauză că se concentrează pe prea multe detalii? Kate Fletcher crede asta cu tărie – și când vorbește femeia care a spus prima oară „slow fashion”, trebuie să ascultăm cu toții.
Profesor de sustenabilitate, design și modă la Centrul de modă sustenabilă de la Universitatea de Arte din Londra, Kate Fletcher este un cunoscut cercetător, autor și speaker pe orice temă din domeniul slow fashion. Mai mult, a fost prima persoană care a folosit acest termen care apoi a intrat în dicționarul de modă. Parțial, ea a definit slow fashion prin opoziție cu fast fashion, numind viteza „o caracteristică definitorie pentru industria textilă și vestimentară din ziua de astăzi”.
Însă Fletcher consideră că soluțiile cel mai frecvent întâlnite la problemele fast fashion sunt doar „aspecte tehnice”. Deși trecerea la fibre organice, plata unor salarii echitabile și îmbunătățirea generală a condițiilor de lucru sunt pași în direcția bună, nimic din toate acestea nu reprezintă nucleul a ce înseamnă cu adevărat slow fashion. Pentru Fletcher, slow fashion înseamnă mult mai mult decât decelerare. Idealul de a avea haine de mai bună calitate, produse în condiții echitabile în cantități mai mici formează baza filosofiei sale, nu scopul său final. Dacă vom continua să cumpărăm cantități imense de articole vestimentare – chiar din cele pe a căror etichetă scrie echitabil, organic, sustenabil, problema reală nu va fi soluționată niciodată. Pentru a încerca o soluție, trebuie să ne gândim cu totul altfel la relația pe care o avem cu hainele pe care le purtăm.
Cel mai cunoscut teoretician slow fashion vrea ca mișcarea să fie mai puțin despre haine sau despre cum sunt produse și mai mult despre cum interacționează oamenii cu ele. În calitate de consumatori, putem face mult mai mult dacă redefinim moda ca reprezentând tot ce facem pentru a utiliza, adapta, modifica și îngriji articolele vestimentare pe care le avem. Dacă ne schimbăm perspectiva, nu mai suntem consumatori pasivi ai tendințelor și stilurilor dictate de mărci și designeri. În schimb, experiența noastră de slow fashion devine una activă și personală, deoarece modelăm permanent fiecare articol vestimentar cu cât îl deținem și îl purtăm mai mult.
În afară de publicațiile sale, atât cele științifice, cât și cele populare, proiectele lui Kate Fletcher ilustrează într-o manieră spectaculoasă cum arată teoria slow fashion pusă în practică. Pentru „Lifetimes”, ea împreună cu partenera ei de cercetare, Mathilda Tham, au rugat femeile să țină jurnale de modă, să-și selecteze atât articolele preferate, cât și pe cele pe care nu le-au purtat niciodată și să-și documenteze ritualul de spălat rufe. Datele rezultate le-au ajutat să dezvolte scenarii pentru viitor pentru articolele de îmbrăcăminte fast și slow, punând accentul pe acțiunile de păstrare, selectare, purtare și îngrijire a hainelor.
Trebuie să ne revizuim propriul rol în viața hainelor noastre, inclusiv lucrurile pe care le facem deja, precum și pe cele pe care putem și ar trebui să le facem ca să le prelungim viața. Potrivit lui Kate Fletcher, acesta este începutul călătoriei spre adevăratul concept de slow fashion.
Image credits
Header image: Courtesy of Kate Fletcher