Știai că unul din cei mai mari poluatori din lume este industria modei1? Potrivit Comitetului Națiunilor Unite pentru Schimbările Climatice (UNCC – United Nations Climate Change), industria este responsabilă pentru 10% din emisiile de carbon la nivel global2 iar această cifră ar putea crește până la peste 60% până în 20303.
Ca reacție, mișcarea slow fashion a pus piciorul în prag. Deși a început timid, ulterior a luat amploare și s-a făcut remarcată. Având în vedere creșterea cererii de materiale organice și de articole vestimentare bine fabricate, produse la nivel local de către angajați plătiți corect, privim retrospectiv istoria sustenabilă a modei și sărbătorim evenimentele care au făcut posibil acest lucru.
Anii 80-90: Apariția conceptului de fast fashion
Alimentată de interesul clienților pentru articole ieftine, de uz limitat, industria modei a înregistrat o revoluție a vânzărilor care a schimbat lumea. Industria a produs o avalanșă cât de cât constantă de articole vestimentare vândute în magazinele stradale4. Prețurile reduse erau venerate – cu cât mai mici, cu atât mai satisfăcătoare.
1991: Momentul de răscruce
În 1991, Nike s-a confruntat cu un scandal puternic mediatizat, privind rapoartele despre salariile scăzute si condițiile precare de lucru din Indonezia. Deoarece acest fapt a stârnit mânia publică, multe companii au început să investească în practici etice de fabricație pentru a-și proteja reputația5.
1995: Avântul
Ca reacție la autenticitatea problemelor etice legate de lanțurile de aprovizionare, în 1995 s-a înființat Organizația Mondială a Comerțului Feroviar pentru a încuraja producătorii, vânzătorii și consumatorii să colaboreze pentru o economie globală mai sustenabilă și mai echitabilă. Companiile fast fashion de top au început să fie luate în vizor din cauza salariilor scăzute și a condițiilor de muncă precare, dându-și astfel seama că viitorul stă în sustenabilitate4.
2007: Numele mișcării
„Slow fashion” este un termen inventat în 2007 de către Kate Fletcher de la Centre for Sustainable Fashion. Asemeni mișcării „slow food”, Fletcher a considerat că și mișcarea fast fashion are nevoie să se mai domolească. În articolul său publicat în acel an în revista The Ecologist, ea a scris: „Slow nu este opusul mișcării fast – nu există dualitate – este o abordare diferită în care designerii, cumpărătorii, vânzătorii și consumatorii sunt mai conștienți de impactul produselor asupra muncitorilor, comunităților și ecosistemelor.”
În același an, regulamentul REACH al UE a fost adoptat pentru a îmbunătăți protejarea sănătății umane și a mediului, puse în pericol de substanțele chimice.
2009: Legislație și reglementare
Doi ani mai târziu, în 2009, UE a adoptat Regulamentul nr. 551 al Comisiei, prin care s-a interzis utilizarea fosforului în procesele de spălare și în detergenți.
2013-prezent: Un câștig pentru umanitate
Ca o pasăre phoenix, Fashion Revolution a apărut în 2013 din cenușa dezastrului Rana Plaza din Bangladesh. Apelând la oameni din peste 100 de țări care să facă campanie pentru reformă, folosind hashtagul isteț #whomademyclothes, a devenit imediat un fenomen în social media și a inspirat milioane de oameni, contribuind cu succes la revoluția slow fashion și a modei sustenabile6.
“If people buy at a deeply reduced prices, they have a throwaway mentality about clothes." – Linda Welters, fashion professor at the University of Rhode Island
În ultimii zece ani, designeri de top ca Stella McCartney și Alessandro Michele au rezistat cu stoicism încercărilor de a pune presiune pe ei pentru a scoate produse noi și mai rapid și au contribuit activ din ce în ce mai puțin la fast fashion. Brandurile independente care pun excelența în prim plan câștigă cele mai înalte distincții în industrie.
Mulțumită unei mai bune conștientizări publice a impactului fast fashion asupra mediului, branduri de top, inclusiv H&M, lansează programe de reciclare de haine; Levi’s deschide drumurile cu o campanie de sustenabilitate; designeri high-end, precum Gucci, și-au asumat angajamente pentru practici mai sustenabile. Iar acum a venit vremea ca și noi, consumatorii, să arătăm că nu e vorba doar de o tendință trecătoare, ci o dorință reală de #RethinkFashion.
Comportamentul consumatorilor se schimbă în cele din urmă. Decât să dăm iama în magazinele stradale, mai degrabă valorificăm ceea ce deja avem, cumpărăm mai puține haine sau le „reinventăm” pe cele vechi.
Image credits
Header image: Courtesy of Fashion Revolution
Image of two women crossing the street holding shopping bags: Stocksy
Surse:
- A New Textiles Economy: Redesigning Fashion’s Future Report (O nouă economie a textilelor: Raport privind remodelarea viitorului modei)
- UN Helps Fashion Industry Shift to Low Carbon (ONU sprijină industria modei să reducă emisiile carbon)
- Fashion Industry, UN Purse Climate Action for Sustainable Development (Industria modei, Măsurile de dezvoltare durabilă ale ONU privind pungile reutilizabile pentru combaterea schimbărilor climatice)
- An Analysis of the Fast Fashion Industry (O analiză a industriei fast fashion)
- The Nike Controversy (Controversa Nike)
- 2018 Impact – Fashion Revolution (Impactul anului 2018 – Revoluția Modei)
Cât despre momentele cheie, vrei sa le descoperi pe ale noastre? Află aici care este parcursul sustenabil al mărcii Perwoll.